Su progetu "Arrexini 2.0"

TÌTULU DE SU PROGETU ARREXINI 2.O

LÌNIAS DE INTERVENTU

Isportellu linguìsticu
Formatzione linguìstica
Atividade culturale de promotzione linguìstica

 

Premissa

Sos sugetos proponidores, sa Comuna de Sant’Anna Arresi e Teulada, faghent parte de su territòriu de sa regione istòrica de su Sulcis de bàsciu.  Cumpartzint unu cuntestu geogràficu e sotziu-culturale chi at conditzionadu e conditzionat sa vida de is abitantes pro mesu de una comunàntzia de impreos e costùmenes.

Sas biddas in chistione si presentant che a evolutzione de medas aposentamentos abitativos ispartos e denomenados “furriadroxus”.

Unu tempus refùgiu, cuadorzu pro bestiàmene e pastores, ant posca assuntu sas caraterìsticas de aposentamentos urbanos beros e pròpios, sos “medaus”. Duncas, sa populatzione, resurtat ispèrdida in numerosas numerosas fratziones.

Custu datu est sa caraterìstica printzipale de sas biddas e tenet righina in s’istòria issoro.

In custu cuntestu sa limba sarda est galu pro sorte, faeddada e impreada in su fitianu, finas si dae s’urtimu poscagherra, pro more de sa crèschida de sos mezos de comunicatzione, at subidu s’influèntzia de s’italianu. Posca una prima menguadura a vantàgiu de s’italianu est sighida una ripresa vària e interessante de s’impreu de su sardu , gràtzias finas a sas initziativas culturales locales.

Ca forte est su sentidu de s’identitade colletiva de sas populatziones, su sensu de apartenèntzia, sa voluntade de non ispèrdere su patrimòniu linguìsticu e culturale de orìgine, sas duas comunas chi cumpartzint finas su matessi Istitutu Cumprensivu, su “Taddeo Cossu”, cun sea de direzione iscolàstica in Teulada, bòlent printzipiare atividades de chirca e isùdiu de sa limba e de sa cultura sarda operande a cunsonu cun s’iscòla in primis e posca cun assòtzios culturales, entes, àteras istitutziones de su territòriu, Bibliotecas, e Museos con s’iscòpu de :

crèschere  de prus sa base de sos chi faeddant sa limba sarda;

  • Spainare sa limba sarda pro mesu de unu impreu prus mannu iscritu e a boghe;
  • Impreare sos mèdios de comunicatzione pro ismanniare sa platea de sos destinatàrios;
  • Torrare a custos tempos s’impreu de sa limba sarda pro mesu de lìnias progetuales.

Descritzione de su progetu chi pertocat s’Isportellu linguìsticu

Si proponet de ativare unu isportellu linguìsticu pro cada comuna, in ue su tzitadinu potzat agatare sceda a su bisòngiu de connoschere e praticare a manera semper prus acanta a sos standard de sa LSC, sa limba sarda. Pro sas amministratziones si proponet s’atividade de sustennu e bortadura in sardu de autos e deliberatziones, s’acumprida de manifestos bilingue pro festas e chirca istòricas e pro totus sas àteras initziativas comunales. S’operadore cunsiderada sa particulatìridade de su cuntestu, at a ativare sa chirca in limba sarda, suba s’istòria de sa Baronìa chi acumonat sas biddas de su progetu ARREXINI 2.0. S’operadore at a aprontare e gestiri in prus unu giassu internet dedicadu a su progetu e finas sos canales sotzial. Critérios po sa scera de sos operadores de isportellu e tradutore, foras de su tìtulu de laurea, ant a essere su possessu documentadu de sos cursos FILS e FOLS. S’ufìtziu at a podet essere sustennu po is iscolas, assòtzios locales e ufìtzios turisticos pro promovere sa limba e sa cultura sarda e pro pesare  cun custas realidades ativididades de laboratòriu, de istùdiu e de archiviatzione istòrica

Descritzione de su progetu pro su chi pertocat sa formatzione linguìstica

Sighende sa life long learning, formatzione fitiana chi imprassat totus a cada edade, b’est sa necessidade de ativare unu processu de formatzione- agiornamentu pro sa cualificatzione de sos operadore amministrativos obertu a sos tzitadinos, pro s’imparu e s’istùdiu de sa limba. Bi funt maneras diferentes pro contentare sos bisòngios:

Autoagiornamentu, pro mesu de sos mèdia e Internet, pùbricatziones specializadas, iscàmbiu cun àteras comunas;

Partecipatzione a seminarios e cursos de foras a incuru de spertos fraigados suba s’impreu de sa limba sarda, suba s’istòria e sa cultura de sa Sardigna, prus che totu de su territòriu in chistione.

Cursu de formatzione, organizadu dae sas comunas de su progetu suba sos abetos morfo-sintaticos e grammaticales de sa limba sarda cun spertos.

S’apretu de sa formatzione est una prioridade pro su cumetzu de su progetu ca, si puru bi funt “sabidorìas” diferentes beénnidas dae s’apartenèntzia comunitària e dae su essere mere de sa limba faeddada che limba mama, pro nde preservare s’iscampu, tocat a fàghere a manera chi sa connoschèntzia de su sardu  siat forte pro si ispainare e aguantare in mesu de sas dificultades  liadas a sa truncadura sua. Un’istùdiu iscientificu e fatu a sa minuda, pro unu nùmeru semper prus mannu de tzitadinos, afortiat sa limba finas adenanti a sas àteras limbas. In prus giai si ischit ca su de essere formados a sa connoschèntzia de prus limbas, permitit una capacidade prus manna pro resolvere sos problemas e creschet sas miradas de unu mundu semper prus globalizadu, in ue sa limba est espressione finas de s’identidade.

Connoschère e faeddare su sardu est a connoschèere sa pròpiu identidade. Pro custu s’est cumpartzida s’idea de organizare un’iniziativa de formatzione unica pro sos amministradores, sos dipendentes, pro sos tzitadinos de fàghere in sas sedes chi s’ant a individuare

Descritzione de su progetu  pro su chi pertocat s’atividade culturale

Sas atividades culturales pro sas comunas at a previdire s’istitutzione de una filera de eventos intra de is chi:

  • sa creazioni de una bia de is babbus de sa limba sarda, in sas duas comunas, chi at a unire galu de prus is duas realidades;
  • s’aprontadura de booksharing de linna pro testos scheti de iscritores sardos si est dàbile in limba sarda;
  • sa partecipatzione a sa die Europea de Sas Limbas de Minorìa;

Sa partecipazione a sa giorronada de Sa Die de sa Sardigna cun initziativas de divurgassione de sa limba finas pro mesu de reading estivos, rapresentatziones teatrales.

Cunvègnu annuale cun sa partecipatzione de rapresentantes de àteras limbas de minorìa reconnotas Dae s’Unione Europea, pro faeddare suba de sas maneras de recùperu de sas limbas de minorìa. Presentadas de libros, atividades de agiudu pro sa rivitalizatzione de sa limba in sas pregadorìas e in sa crèsia, libureddos informativos bilingue suba su territòriu, atividades culturales cun sas iscolas de su logu.