Normativa

Progetu finantziadu dae sa

Lege n. 482 de su 15 de su mese de Idas de su 1999

Normas in matèria de tutela de is minorìas linguìsticas storica

Artìculu 1

  1. 1) Sa limba ufitziale de sa Repùblica est s’italianu.

  2. 2) Sa Repùblica, chi valorizat su patrimòniu linguìsticu e culturale de sa limba italiana, promovet fintzas sa valorizatzione de is limbas e de is culturas tuteladas dae custa lege.

Artìculu 2

  1. 1) In atuatzione de s’artìculu 6 de sa Costitutzione e in armonia cun is printzipios generales apostivigados dae is organismos europeos e internatzionales, sa Repùblica tutelat sa limba e sa cultura de is populatziones albanesas, catalanas, germànicas, grecas, slovena, e croatas e de is chi faeddant su frantzesu, su francu-proventzale, su friulanu, su ladinu, sìotzitanu e su sardu.

 

Art. 6 de sa Costitutzione

Sa Repùblica tutelat is minorias linguìsticas
cun normas apòsitas

E in sa Carta Europea de sas Limbas Regionales o Minoritàrias de su 1992 si leget

a) cun s’espressada “limbas regionales o minoritàrias”, s’indicant sas limbas:

  1. – praticadas a manera tradizionale in su territòriu de unu Stadu dae sos tzitadinos de custu Stadu chi sunt una truma minore, po su chi pertocat su nùmeru, de su restu de sa populatzione de su Stadu e
  2. – diferentes dae sa limba e sas limbas ufitziales de custu Stadu; custa espressada no incluit nen sos dialetos de sas limbas ufitziales de su Stadu, nen sas limbas de sos immigrados;

b) cun “territòriu in ue una limba regionale o minoritària est praticada”, s’indicat s’àrea geografica in sa cale custa limba est una manera de espressare de unu nùmeru de pessones chi giustifichet s’adotzione de sas mesuras diferentes de protezione e promozione prevididas dae custa Carta;

c) mentres cun “limbas privas de territòriu” sindicant sas limbas praticadas dae unos cantos tzitadinos de su Stadu chi sunt diferentes dae sas limbas praticadas dae totu su restu de sa populatzione de su Stadu, ma chi, finas si sunt praticadas a manera tradizionale in su territòriu de su Stadu, non loden èssere identificadas cun un’àrea geografica particolare de custu matessi.